Mapa Congresului National de Speologie

Preambul

Anul acesta sărbătorim 40 de ani de când, în 1973, speologii români se reuneau pentru prima dată la cabana Padina, în cadrul unei manifestări numite „Speosport”. De atunci, acest eveniment s-a repetat anual până în anul 1996, când s-a utilizat concomitent denumirea de “Speosport” şi “Congres Naţional de Speologie”. Din anul 2000 reuniunea se numeşte Congresul Naţional de Speologie, reuniune anuală a speologilor români. El marchează bilanţul unui an de activitate, fiind un forum de exprimare şi dezbatere pe toate domeniile ce ţin de speologie, carstologie sau sunt conexe acestora.

Şi pentru noi acest an reprezintă o aniversare. Acum 60 de ani, în anul 1952, regretaţii Friedrich Thomas, Liviu Munthiu, Constantin Ghimbăşan, Fritz Thomas şi nu în ultimul rând Walter Gutt, au pus bazele Cercului Speo Avenul. De-a lungul anilor au desfăşurat o bogată activitate speologică practică şi teoretică. Au început prin explorarea avenelor din Piatra Craiului: Vlăduşca şi Avenul Grind (Gaura din Funduri), au participat activ la explorările din carstul mehedinţean: Topolniţa şi Epuran. Walter Gutt şi-a adus contribuţia la dezvoltarea teoretică, practică şi tehnică atât a speologiei cât şi a alpinismului. A fondat prima şcoală de speologie – TSA – şi şi-a adus contribuţia semnificativă la studierea tehnicilor specifice cât şi organizarea Salvaspeo şi Salvamont. Actualmente suntem un grup de tineri care a preluat ştafeta Cercului Speo Avenul – Braşov. De câţiva ani activăm în domeniul speologiei împreună cu cei care au mai rămas din vechii membri.

Utile

Secretariatul se va afla la sala de sport şi va funcţiona după următorul program:

Marţi: 18-20;

Miercuri, Joi: 7-11 şi 17-20;

Vineri: 9-13 şi 16-20;

Sâmbătă: 9-13

Telefoane de contact: 0740805139; 0722557771; 0740515711

Taxa de participare – 50 lei. Taxa de participare include: acces la toate secţiunile Congresului, masa festivă, mapa şi ecusonul de participare, cazare gratuită în cort propriu în spaţiu împrejmuit, acces gratuit în Peştera Valea Cetăţii şi Cetatea medievală Râşnov, reducere de 10% la consumaţia de la Pensiunea Valea Cetăţii (exclusiv meniul zilei).
Pentru însoţitori, taxa de participare va consta din costurile efective ale activităţilor la care doresc să participe.
Atenţie: tricourile au trebuit comandate cu 2 săptămâni inainte de congres, masa festivă trebuie dimensionată cu 4-5 zile înainte. Toate aceste comenzi se dau cu un plus de 20% faţă de numărul celor înscrişi până în data respectivă. În această idee cei care se înscriu la faţa locului s-ar putea să nu mai primească serviciile/produsele care au trebuit comandate în prealabil.
Cazare

• Cazare gratuită (inclusă în taxa de participare) la cort propriu în incinta terenului împrejmuit.

• Pensiuni (Valea Cetăţii, Rem’s, etc.) cu rezervare prin organizatori în ordinea înscrierii.

camera standard (40lei/pers)

camera extinsă (pat adaugat) 25lei/pers

Masă – meniul zilei la Pensiunea Valea Cetaţii 15-20lei/porţie (ciorbă+felul doi) – cu precomandă prin organizatori

Program congres

  • Marţi 04.09.2012:
    18-20 Înscriere participanţi inclusiv ture precongres
  • Miercuri 05.09.2012:
    7-11 şi 17-20 Înscriere participanţi inclusiv ture precongres
    8-19 Ture precongres
  • Joi 06.09.2012:
    7-11 şi 17-20 Înscriere participanţi inclusiv ture precongres
    7-19 Ture precongres
  • Vineri 07.09.2012:
    9-13 şi 16-20 Înscriere participanţi inclusiv ture precongres
    10-15 Ture precongres
    18- Deschiderea oficială a Congresului naţional de speologie ediţia a 40-a (Sala de sport)
    18:30 -19 – Masa rotunda Comisia Patrimoniului Speologic(Sala de sport)
    19-20 – Masă
    20-22 – Reuniune preşedinţi de cluburi (Restaurantul Pensiunii Valea Cetătii)
    20-24 Videoproiecţii (Sala de sport)
  • Sâmbătă 08.09.2012:
    9-13 Înscriere participanţi
    9:30 – 13:00 Adunarea generală FRS (Restaurantul Pensiunii Valea Cetătii)
    – Prezintă raportul tehnic şi financiar 2011
    – Propune calendarul acţiunilor FRS 2012-2013
    – Se voteazăcotizaţia membrilor FRS
    – Se votează bugetul 2012-2013
    – Se votează statutul nou
    – Se alege conducerea: CD, Preşedinteşi Comisia de cenzori
    – Se votează aplicarea candidaturii la Euro Speleo Forum 2014
    – Diverse de ultim moment
    13:30 – 14:30 Pauză de prânz
    14:30 (Sala de sport)
    – Sesiune de comunicări
    – Expoziţie – concurs hărţi
    – Proiecţii
    – Expoziţie foto, postere
    17:00 – Concert in pestera Valea Cetatii (reducere 50% pentru participantii la congres cu ecuson)
    20:00 Masa festivă (Restaurantul Pensiunii Valea Cetătii)
  • Duminică 09.09.2012:
    10:00 – Adunarea generală CORSA (Restaurantul Pensiunii Valea Cetătii)
    10:00 – 11.30 Întruniri de lucru pe Comisii. Comitet Director FRS (Sala de sport)
    11:30 – 12.00 Şedinta de închidere (Sala de sport)
    10:00 – 16:00
    Vizită şi activităţiCheile Râşnoavei
    Vizită Peştera Valea Cetăţii
    Vizită Cetatea Medievală Râşnov

Program excursii precongres

Condiţii de participare in avene: Vârsta minimă 18 ani, echipament speologic individual, diplomă de absolvire a unui stagiu de TSA, asigurare de accidente valabilă, adeverinţa medicală pentru sporturi montane cu menţiunea apt pentru practicarea speologiei. Pentru copiii sub 18 ani este necesar acordul scris al părinţilor.
Turele care includ avene se pot face şi doar la suprafaţă, taxa de participare fiind redusă cu 50%.

Miercuri 05.09.2012:

1. Tură de vizitare a carstului din Culoarul Rucăr-Bran: Satul Fundăţica – Valea Urdii – Valea Rudăriţa – Peştera Uluce – Peştera Fulga – Ponorul Rudăriţa – Satul Fundăţica
Durată: 6 ore.
Echipament necesar: echipament de tură de suprafaţă; în subteran cască cu sistem de iluminat, cine vrea să viziteze activul superior al Peşterii Uluce o să aibe nevoie de cizme, eventual salopetă.
Distanţă de deplasare motorizată Râşnov-Fundăţica 35km
Transport asigurat de organizatori: 10lei/pers.
Taxa de participare: 5lei/pers.

Descriere:
Culoarul Rucăr-Bran se constituie ca o importantă discontinuitate morfologică în partea estică a Carpaţilor Meridionali. Acest lucru este amplificat de faptul că toate unităţile vecine au altitudini ce depăşesc 2000 m, uneori chiar mai mult (2500 m în Munţii Bucegi), culoarul situându-se undeva în jurul altitudinilor de 600-1200 m.

Unitatea plăcii depozitelor sedimentare a fost afectată de mişcările tectonice suferite în decursul diferitelor perioade, astfel că ea a fost ruptă în mai multe bucăţi ce au suferit ridicări sau coborâri. Calcarele se prezintă dispuse orizontal sau monoclinal. Dimensiunile reduse ale peticelor de calcare (de la sub 1 km² în nord până la 9 km² în sud-est), au acţionat ca un element restrictiv în dezvoltarea şi organizarea unei circulaţii subterane de amploare, cu formare de reţele de mari dimensiuni. Depozitele jurasice, cu susceptibilitate mai ridicată la formarea reliefului carstic, se găsesc mai mult pe marginile de est şi sud, precum şi pe fundul văilor mai adâncite.

Formele cele mai tipice în cadrul exocarstului sunt sectoarele de chei pe văile mai importante din regiune. Dolinele sunt puţine ca număr, în unele cazuri se pot asocia formând văi seci. Diametrul lor variază între 5-6 şi 40-50 m iar adâncimea între 5-15 şi 20 m. Mai putem menţiona existenţa uvalelor şi văilor oarbe. Lapiezurile sunt forme răspândite, ele fiind remarcate în număr mai mare între Vama Giuvala şi Fundata. Diversele forme de endocarst, peşterile şi avenele sunt puţine la număr şi reduse ca mărime.

Excursia noastră se va desfăşura în una din zonele cele mai boagate în fenomene carstice, şi anume Fundata, Fundăţica şi valea Rudăritei. Aflată în partea de sud-est a regiunii calcarele sunt prezente pe suprafete mai mari facilitând carstificarea.

Ne vom apropia de obiectivele noastre dinspre depresiunea Braşovului pe drumul national 73 Braşov-Piteşti, trecând pe lângă Castelul Bran care este construit pe o klippă de calcar înglobată în pachetul de conglomerate. De aici drumul urcă pronunţat până la altitudinea de 1250m în localitatea Fundata, aprope la graniţa dintre judeţele Braşov şi Argeş în locaţia cunoscută “La poştă”. Pe acest parcurs drumul se ridică din vale şi putem admira spre dreapta culmile albe de calcar ale Pietrii Craiului, dealurile înalte ale Măgurii, Peşterii şi al Şirnei. Spre stânga noastră se ridică masivul Bucegi peste valea Moieciului. De aici părăsim drumul naţional şi ne îndreptăm către satul Fundăţica. Imediat după intersecţie în stânga noastră putem admira dolinele grupate într-o uvală în care sunt înşirate gospodăriile oamenilor şi mai nou pensiuni şi vile. Coborâm o diferenţă de nivel de aprope 200m pe un drum parţial modernizat ajungând în satul Fundăţica. Aici ne abandonăm mijloacele de transport şi ne începem excursia.

Urmăm firul văi Fundăţica în aval. Aici o să găsim şirul de doline care preiau apa pârâului care trece prin sat. Apele în mod normal dispar în ponorul de sub faleze dar la ape mai mari ajung sa fie absorbite şi prin alte doline aflate pe firul văii. Ne continuăm  drumul mai departe pe valea care a devenit seacă până la confluenţa cu valea Urdăriţei. În această zonă apar iarăş apele. Continuăm plimbarea în jos pe valea Urdăriţei până îşi uneşte apele cu Rudăriţa. Aici cotim la stânga şi pornim amonte pe vale.

La circa 200m amonte de confluenţă, pe stânga drumului cum mergem, mai sus cu vreo 10 metri de nivelul acestuia este Peştera Uluce (1275/37). Peşteră activă având o lungime totală a galeriilor de 236m este resurgenţa prin care revăd lumina zilei apele captate în subteran din 2 zone semnificative: Valea Fundăţica (pe unde am trecut deja) şi Valea Rudăriţei. Galeria de intrare, semnificativă ca mărime, este parcurs de râul subteran. Pentru a vizita etajul superior al peşterii trebuie să urcăm o săritoare de 3m. De aici avem de trecut câteva ochiuri de apă ca nu mult mai departe să regăsim apa râului subteran într-o galerie formată pe diaclază care ne va conduce la sifonul final.

Pe partea dreaptă a drumului dincolo de apa Rudăriţei aproximativ vis-a-vis de peştera Uluce sunt bogate izvoare carstice parţial captate la ora actuală.

Mergând mai sus pe vale, tot pe sânga noastră o să avem Peştera Fulga. Este o peşteră fosilă cu un portal mare dar care se închide în câţiva metri.

Drumul nostru ne conduce în continuare pe valea Rudăriţei care capătă aspect de chei. Apoi se deschide intr-o vale largă în zona fostului canton silvic şi îşi recapătă aspectul prăpăstios până în zona Ponorului din Rudăriţa.

Din acest punct urcăm versantul drept geografic al văii. In culme dăm de ultimele case din sat. În drumul de întoarcere spre maşini observăm pe stânga noastră o vale închisă care este un bazin de colectare secundar pentru apele izvorâte din Peştera Uluce.

Caracteristici traseu: 8.5km lungime, 355m diferentă de nivel cumulată.

2. Tură de vizitare avenele în conglomerat din Piatra Craiului: Şirnea – Poiana Grind – Gaura din Funduri – Retur
Durată: 8 ore.
Echipament: echipament de tură de suprafaţă pentru acces la gura avenului, pentru acces în aven: echipament TSA individual.
Distanţă de deplasare motorizată Râşnov-Şirnea 30km
Transport asigurat de organizatori: 10lei/pers.
Taxa de participare: 15lei/pers.

Descriere:
Masivul Piatra Craiului este alcătuit din calcare, conglomerate, marne şi din şisturi cristaline. În partea estică a masivului deasupra calcarelor se găseşte o stivă de conglomerate apţiene, cu elemente calcaroase şi ciment grezo-calcaros, care se comportă la eroziune şi dizolvare similar calcarelor, rezultând însă forme mai atenuate.

În aceste conglomerate carstificabile gasim câteva avene dintre care face parte şi Gaura din Funduri fiind cel mai important gol subteran de acest fel de la noi din ţară şi încadrînduse în locurile fruntaşe din lume. Aceste fenomene destul de rare sunt cunoscute sub numele de Clastocarst. Pentru ca să se dezvolte forme carstice pe roci detritice este necesar ca ele să aibă un ciment calcaros, să fie conglomerate și gresii calcaroase. Dacă rocile detritice au elementele componente (clastele) calcaroase dar cimentul de altă natură (argilos sau silicios) nu se dezvoltă forme carstice. Dacă şi elementele şi cimentul sunt calcaroase (este deci vorba de calcirudite si calcarenite) ele se încadrează morfologic în noțiunea generală de calcare. Avenele în roci detritice sunt relativ rare. Geneza avenelor în conglomerat din Piatra Craiului este determinată nu numai de prezenţa conglomeratelor calcaroase, ci şi de faptul că sub calcare se află masa de calcare ce constituie masivul. Or, era necesară prezenţa calcarelor pentru ca apa care a format avenele să se poată drena subteran. Avenele nu sunt însă generate doar de simpla prăbuşire a unui strat suprapus calcarelor, ci coroziunea a lucrat activ chiar în conglomerate pentru a crea golul.

De acest obiectiv rarisim ne apropiem dinspre culoarul Rucăr-Bran prin comuna Șirnea. Putem merge cu mijloacele de transport până în capătul localităţii chiar sub Curmătura Gropilor. Pe drum putem observa că toată valea care adăposteşte centrul comunei este defapt un mare bazin de colectare pentru sorburile aflate în aval. De unde am lăsat mijloacele de transport urcăm pe jos până în Curmătura Groapelor circa 15 min. Aici peisajul se deschide mult. Spre direcția de unde am venit se vede în zare impunătorul bloc al masivului Bucegi și până la picioarele noastre dealurile care alcătuiesc Culoarul Rucar-Bran. Spre vest deja ni se arată creasta semeață a Pietrii Craiului. Din acest punct coborâm în valea Brusturețului. Urmînd drumul forestier din această vale ajungem în scurt timp în Poiana Grind. De aici urmăm o

vreme marcajul care conduce spre șaua Funduri. Părăsim acest marcaj spre valea lui Stinghie și după un urcuș de aproximativ 300m ajungem la deshiderea impunătoare a avenului. Ascensiunea ne este străjuită de faleze de conglomerat în care putem zări ici-colo câte un abri care din depărtare pare să promită mult mai multe.

Avenul are o deschidere mare, 5-8m prin care se vede fundul primului apic de 22m. Din acest punct cavitatea continuă prin al doilea puț de 70m. Acest puț nu este perfect vertical ci mai degrabă e un plan înclinat accentuat întrerupt ici colo de verticale. În coborâre putem admira peretele de conglomerat; elementele matricei sunt distanțate la 5-10 cm și au diametre de 1-10 cm. De la aproximativ -70m pereții sunt acoperiți de scurgeri parietale care coboară până la baza verticalei.

La cota -92 ajungem într-o sală de 15-20m diametru cu o înălțime de 20-25m unde încă pătrunde vag lumina zilei. Acestă sală continuă cu o galerie ascendentă, lungă de vreo 30 metri. Pe tot parcursul ei întâlnim scurgeri parietale, stalactite, stalagmite, coralite. Podeaua galeriei este acoperită cu uriași bolovani prabușiți, concreționați și foarte multe schelete de lilieci.

Urmează urcușul pe coardă de aproape 100m și revenirea la mijoacele noastre de transport lăsate în Șirnea.

Caracteristici traseu: 14km lungime, 655m diferență de nivel cumulată. Cu o mașină de teren distanța se poate scurta la mai puțin de jumătate.

Joi 06.09.2012:

1. Tură de vizitare exocarstul din Piatra Craiului: Plaiul Foii – Refugiul Şpirlea – Zaplaz – Grohotişul Mare – Cerdacul Stanciului – Peştera Stanciului – Retur
Durată: 8 ore.
Echipament: echipament de tură de suprafaţă; cine vrea sa viziteze Peştera Stanciului: cască cu sistem de iluminat, bocanci sau cizme, opţional salopetă.
Distanţă de deplasare motorizată Râşnov- Plaiul Foii 25km
Transport din partea organizatorilor: 10lei/pers.
Taxa de participare: 5lei/pers.

Descriere:
In masivul Piatra Craiului formele exocarstice clasice (dolinele, uvalele, poliile, etc) lipsesc ori sunt foarte slab reprezentate. Exocarstul intr-un cuvant este specific masivului si este determinat in special de morfologia de creasta.  Principalele forme sunt vaile si lapiezurile.

Vaile carstice sunt cele mai reprezentative forme exocarstice din masiv. Se impart in 4 categorii: vai tip Piatra Craiului, hornuri, torenti carstici si chei. Vaile tip Piatra Craiului, brazdeaza versantul nord-vestic si împreuna cu crestele secundare confera un peisaj inedit masivului. Sunt caracterizati prin inclinatie mai mare de 25 grade, lungimi de 1-1.5km, sunt intrerupte de numeroase saritori si au aspect de chei. Cursurile de apa pe aceste vai sunt toar temporare. Ca exemplu putem mentiona Valea Spirlei, Valea lui Calinet, Valea, Sindileriei si Valea Crapaturi.

Hornurile sunt vai scurte (30-100m), foarte abrupte (panta mai mare de 60 grade). Numarul lor este foarte mare (cateva sute). Cele mai multe se gasesc pe crestele secundare ale versantului nord-vestic, dar si în bazinele de receptie ale vailor depe versantul estic.

Torentii carstici se regasesc pe toata creasta mai putin versantul nord-vestic. Cele mai reprezentative se gasesc in creasta sudica a masivului.

Cheile se gasesc la marginea masivului. Aceste chei pe multe sectoare din punct de vedere genetico-evolutiv au fost în trecut pesteri. Prabusirea tavanului lor a generat actualele chei generand un peisaj spectaculos.

Lapiezurile de stratificatie sunt cele mai specifice Pietri Craiului fiind dezvoltate pe versantul nord-vestic.

Dolinele sunt foarte slab reprezentate, in concluzie doar le mentionez.

La limita intre exocarst si endocarst sunt arcadele. Marturii ale evolutiei carstului din Piatra Craiului ele sau format prin prabusirea plafonului unor cavitati. Doua dintre cele mai reprezentative: Zaplaz si Cerdacul Stanciului constituie obiective ale excursiei noastre.

Traseul incepe la Plaiul Foii. De aici urcam domol pe valea Spirlea pana sub refugiu. Aici urmeaza un urcus mai pronuntat pana la locul de adapost. Locul unde este amplasat refugiul ne ofera o priveliste impunatoare asupre versantului vestic. Dupa un bine meritat moment de repaos reluam urcusul pana la Zaplaz. De aici urmam poteca care se strecoara la baza falezelor si atingem pe rand Umeri Pietri Craiului, Grohotisul Mare, Pestera Stanciului si ultimul nostru obiectiv Cerdacul Stanciului.

Pestera Stanciului are o desfasurare de 85m. Din punct de vedere genealogic face parte din acelas complex carstic in care se integreaza si Cerdacul si pestera din Cerdac. Podeaua este acoperita de bolovani de prabusire. Concretiunile lipsesc aproape cu desavarsire, totusi putem intalni brebenei.

Cerdacul Stanciului ne intampina cu arcada ei impunatoare. In interiorul ei este un bolovan imens prabusit din tavanul fostei cavitati. Putem urca aici cu ajutorul scaritei metalice instalate sub arcada. Uitandune inapoi ni se deschide un peisaj unic parca inramat de calcarul alb. In interiorul cerdacului mai exista o pestera dar a carei intrare este puternic inclinata fiind accesibil numai cu ajutorul tenicilor TSA.

De aici urmam acelas traseu retur admirand din alt unghi calcarele din Piatra Craiului.

Caracteristici traseu: 13km lungime, 1250m diferentă de nivel cumulată.

2. Tură de vizitare Avenul din Colţii Grindului: Poiana Vlăduşca – La Table – Refugiul Grind – Avenul din Colţii Grindului – Retur
Vizitare aven până la adâncimea de max 150m.
Durată: 8 ore.
Echipament: echipament de tură de suprafaţă pentru acces la gura avenului, pentru acces în aven: echipament TSA individual
Distanţă de deplasare motorizată Râşnov-Sat Peştera 30km
Transport asigurat de organizatori: 10lei/pers.
Taxa de participare: 20lei/pers.

Descriere:
Este de prisos să adunăm aici informații care au fost publicate în mai multe locuri şi întro formă excelentă despre avenul din Colții Grindului:
http://srsc.speologie.ro/Ecocarst1/grind.pdf
http://avenulgrind.blogspot.ro/
http://www.avenul.ro/conventia-speologica-grind-1988.html

Accesul spre aven se va face dinspre orașul Zărneşti, prin Cheile Zărneştilor. Aceste chei lungi de aprope 3.5km pe multe sectoare din punct de vedere genetico-evolutiv au fost în trecut peşteri. Prăbușirea tavanului lor a generat actualele chei. După ce am părăsit cheile ajungem la capătul drumului forestier. Aici abandonăm mijloacele de transport și pornim spre cumpăna apelor, locul numit La Table. Până în acest punct trecem prin Poiana Vlădușca. Aici trebuie să ne realimentăm cu apă pentru că din acest punct nu o să mai avem izvoare, pătrundem în imperiul calcarului. Urmează un urcuș de aproximativ 1:30 – 2 ore care ne va conduce prima dată la Refugiul Grind turistic apoi la cel speologic și într-un final la gura avenului situat la altitudinea de 2000m.

Vizita în aven se va face până la cota de -100 (Gaura de șoarece).

Caracteristici traseu: 8km lungime, 660m diferență de nivel cumulată.

Atenţie: Parcursul în aven trece prin o zonă unde lăţimea cavităţii este de maxim 28cmX100cm!

Vineri 07.09.2012:

1. Tură de vizitare exo-endo carst Râşnov: Peştera Valea Cetăţii (Fundata) – Bisericuţa păgânilor – Peştera Râşnoavei (Flinch) – Peştera la studenţi – retur
Pestera Valea Cetăţii se vizitează gratuit.
Echipament necesar: echipament de tură de suprafaţă, dincolo de partea turistică a peşterii Valea Cetatii şi în celelaltecavităţi: cască cu sistem de iluminat, bocanci sau cizme, salopetă.
Taxa de participare: 5lei/pers.

2. Tură de vizitare Cheile Postăvarului şi Groapa de aur
Durată: 8 ore.
Echipament: echipament de tură de suprafaţă. Pentru acces in avenul Groapa de aur: echipament TSA individual
Distanţă de deplasare motorizată Râşnov-Cheişoara 10km
Transport asigurat de organizatori: 5lei/pers
Taxa de participare: 5lei/pers

3. Tură de vizitare Cheile Râşnoavei – Via ferrata
Distanţă de deplasare motorizată Râşnov-Cheile Râşnoavei 10km
Servicii oferite la preturi speciale de www.jumpadventure.ro
Taxe acces:
• Via ferata:
• cu echipament închiriat + ghidaj 40lei/pers
• echipament propriu (ham, lonja, casca) fara ghidaj 20lei
• Bungee jumping 40m – 80lei
• Bungee jumping 137.5m – 100eur
• Rapel 120m – 40lei
• Pendul 150m – 40lei
• Tiroliană 150m lungime la înălţime de 137m cu viteza de până la 10.2m/s – 40lei

Sponsori

kronospan.ro

paradisulverde.com

Fur Alle Com – distribuitor Stihl – oferă membrilor FRS o reducere de 7% – Tel. 0744778313

spelemat.ro

emont.ro

alpinexpe.ro

parc-aventura.ro

velpitar.ro

cinemax5d.ro

castelulgroazei.ro


Parteneri

Primăria oraşului Râşnov

Pensiunea Valea Cetăţii – valeacetatii.ro

Peştera Valea Cetăţii – pestera-valeacetatii.ro

Parcul Naţional Piatra Craiului – pcrai.ro

Tecade – tecade.ro

Mulţumim sponsorilor şi partenerilor care ne-au sprijinit în organizarea acestui evenimet.

This entry was posted in Documente, Fără categorie. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *