5.09.2012 – Carstul din Culoarul Rucăr-Bran

Descriere:
Culoarul Rucăr-Bran se constituie ca o importantă discontinuitate morfologică în partea estică a Carpaţilor Meridionali. Acest lucru este amplificat de faptul că toate unităţile vecine au altitudini ce depăşesc 2000 m, uneori chiar mai mult (2500 m în Munţii Bucegi), culoarul situându-se undeva în jurul altitudinilor de 600-1200 m.

Unitatea plăcii depozitelor sedimentare a fost afectată de mişcările tectonice suferite în decursul diferitelor perioade, astfel că ea a fost ruptă în mai multe bucăţi ce au suferit ridicări sau coborâri. Calcarele se prezintă dispuse orizontal sau monoclinal. Dimensiunile reduse ale peticelor de calcare (de la sub 1 km² în nord până la 9 km² în sud-est), au acţionat ca un element restrictiv în dezvoltarea şi organizarea unei circulaţii subterane de amploare, cu formare de reţele de mari dimensiuni. Depozitele jurasice, cu susceptibilitate mai ridicată la formarea reliefului carstic, se găsesc mai mult pe marginile de est şi sud, precum şi pe fundul văilor mai adâncite.

Formele cele mai tipice în cadrul exocarstului sunt sectoarele de chei pe văile mai importante din regiune. Dolinele sunt puţine ca număr, în unele cazuri se pot asocia formând văi seci. Diametrul lor variază între 5-6 şi 40-50 m iar adâncimea între 5-15 şi 20 m. Mai putem menţiona existenţa uvalelor şi văilor oarbe. Lapiezurile sunt forme răspândite, ele fiind remarcate în număr mai mare între Vama Giuvala şi Fundata. Diversele forme de endocarst, peşterile şi avenele sunt puţine la număr şi reduse ca mărime.

Excursia noastră se va desfăşura în una din zonele cele mai boagate în fenomene carstice, şi anume Fundata,Fundăţica şi valea Rudăritei. Aflată în partea de sud-est a regiunii calcarele sunt prezente pe suprafete mai mari facilitând carstificarea.

Ne vom apropia de obiectivele noastre dinspre depresiunea Braşovului pe drumul national 73 Braşov-Piteşti, trecând pe lângă Castelul Bran care este construit pe o klippă de calcar înglobată în pachetul de conglomerate. De aici drumul urcă pronunţat până la altitudinea de 1250m în localitatea Fundata, aprope la graniţa dintre judeţele Braşov şi Argeş în locaţia cunoscută „La poştă”. Pe acest parcurs drumul se ridică din vale şi putem admira spre dreapta culmile albe de calcar ale Pietrii Craiului, dealurile înalte ale Măgurii, Peşterii şi al Şirnei. Spre stânga noastră se ridică masivul Bucegi peste valea Moieciului. De aici părăsim drumul naţional şi ne îndreptăm către satul Fundăţica. Imediat după intersecţie în stânga noastră putem admira dolinele grupate într-o uvală în care sunt înşirate gospodăriile oamenilor şi mai nou pensiuni şi vile. Coborâm o diferenţă de nivel de aprope 200m pe un drum parţial modernizat ajungând în satul Fundăţica. Aici ne abandonăm mijloacele de transport şi ne începem excursia.

Urmăm firul văi Fundăţica în aval. Aici o să găsim şirul de doline care preiau apa pârâului care trece prin sat. Apele în mod normal dispar în ponorul de sub faleze dar la ape mai mari ajung sa fie absorbite şi prin alte doline aflate pe firul văii. Ne continuăm  drumul mai departe pe valea care a devenit seacă până la confluenţa cu valea Urdăriţei. În această zonă apar iarăş apele. Continuăm plimbarea în jos pe valea Urdăriţei până îşi uneşte apele cu Rudăriţa. Aici cotim la stânga şi pornim amonte pe vale.

La circa 200m amonte de confluenţă, pe stânga drumului cum mergem, mai sus cu vreo 10 metri de nivelul acestuia este Peştera Uluce (1275/37). Peşteră activă având o lungime totală a galeriilor de 236m este resurgenţa prin care revăd lumina zilei apele captate în subteran din 2 zone semnificative: Valea Fundăţica (pe unde am trecut deja) şi Valea Rudăriţei. Galeria de intrare, semnificativă ca mărime, este parcurs de râul subteran. Pentru a vizita etajul superior al peşterii trebuie să urcăm o săritoare de 3m. De aici avem de trecut câteva ochiuri de apă ca nu mult mai departe să regăsim apa râului subteran într-o galerie formată pe diaclază care ne va conduce la sifonul final. Harta peşterii o găsiţi aici.

Pe partea dreaptă a drumului dincolo de apa Rudăriţei aproximativ vis-a-vis de peştera Uluce sunt bogate izvoare carstice parţial captate la ora actuală.

Mergând mai sus pe vale, tot pe sânga noastră o să avem Peştera Fulga. Este o peşteră fosilă cu un portal mare dar care se închide în câţiva metri.

Drumul nostru ne conduce în continuare pe valea Rudăriţei care capătă aspect de chei. Apoi se deschide intr-o vale largă în zona fostului canton silvic şi îşi recapătă aspectul prăpăstios până în zona Ponorului din Rudăriţa.

Din acest punct urcăm versantul drept geografic al văii. In culme dăm de ultimele case din sat. În drumul de întoarcere spre maşini observăm pe stânga noastră o vale închisă care este un bazin de colectare secundar pentru apele izvorâte din Peştera Uluce.

Caracteristici traseu: 8.5km lungime, 355m diferentă de nivel cumulată.

Echipament necesar: echipament de tură de suprafaţă; în subteran cască cu sistem de iluminat, cine vrea să viziteze activul superior al Peşterii Uluce o să aibe nevoie de cizme, eventual salopetă.

Hartă:

One Response to 5.09.2012 – Carstul din Culoarul Rucăr-Bran

  1. Ionut says:

    Foarte frumos scris si foarte informativ articol. O sa-mi aduc aminte data viitoare cand caut cazare bran .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *